„Îmi amintesc de tot ceea ce nu doresc; nu pot uita lucrurile pe care doresc să le uit.” Cicero
Peter Watts îi spune lui Catherine că Frank a ratat o revizuire de omucidere de rutină cu poliția din Yakima în acea dimineață. Temându-se de cel mai rău, Peter și Catherine accesează computerul lui Frank, căutând indicii care ar lumina lumina dispariției sale. Perechea descoperă corespondența de e-mail între Frank (folosind pseudonimul „David Marx”) și un doctor Daniel Miller. Catherine îi spune lui Peter că în urmă cu cinci ani, chiar înainte de prăbușirea lui Frank, avea să dispară uneori zile întregi și să se întoarcă la hoteluri folosind același pseudonim (numele unui prieten din copilărie care a murit).
Un ofițer de poliție îl descoperă pe Frank, cu mâinile bandajate, la o stație de autobuz. Bletcher îi spune lui Catherine că purta o brățară de spital care poartă numele David Marx. Când Frank se întoarce acasă, îi spune soției sale că nu poate să-și amintească ce i s-a întâmplat în timpul dispariției sale, dar simte că cineva a murit în perioada lui de oprire.
Watts și Frank îl urmăresc pe dr. Daniel Miller (Danny) până la un hotel nebun. Miller le spune bărbaților că Frank s-a apropiat de el în căutarea unui leac pentru „darul” său. Miller, care ține evidența medicamentelor experimentale și a studiilor clinice, a avut informații referitoare la un medicament numit ProLoft, un antidepresiv folosit pentru a trata anumite anomalii ale lobului temporal. Dar Frank insistă că nu și-ar fi exprimat niciodată interesul de a lua un astfel de medicament din orice motiv.
Frank și Watts călătoresc la o clinică familială. Imaginile cu flashback din mintea lui Frank dezvăluie că a fost încarcerat în sala de probă a clinicii, împreună cu alți câțiva participanți, care au băut dintr-un distribuitor de apă lași cu o substanță chimică necunoscută. Drogul i-a determinat pe participanți să pătrundă într-o furie frenetică, pe care Frank îi place „animalelor din grădina zoologică”.
Compania de medicamente care a efectuat testul clinic eliberează înregistrări către Grupul Mileniului. Acest lucru le permite lui Frank și Watts să se întâlnească cu ceilalți cobai umani care au participat la proces. În timpul discuției, Frank își dă seama că unul dintre participanți și-a scos ochii și că același om a sfârșit cumva pe moarte. Dar el este incert cum a avut loc moartea. Ulterior, Frank descoperă cadavrul asistentei care a supravegheat procesul într-o basculantă.
Frank se întoarce în camera de hotel a lui Danny. Acolo Danny îi spune cum, cu ani mai devreme, a început să experimenteze halucinații (similare cu cele trăite de Frank). Într-o noapte, Danny a ieșit brusc pe o autostradă și a fost aproape preluat de traficul care a urmat.
Un cercetător stabilește că substanța ingerată de participanții la proces este exact opusul lui Proloft, explicând de ce participanții au fost consumati de comportamentul primordial. Hans Ingram, bărbatul care a condus studiul clinic, își face drum în camera de hotel a lui Danny. La scurt timp, Danny iese pe o autostradă și este condus de o mașină care se apropie. În apropiere, Frank găsește o imprimare a computerului care poartă o fotografie cu Hans Ingram.
Watts și Bletcher accesează apartamentul lui Ingram. Acolo descoperă un cadavru fără ochi în interiorul unui frigider. Între timp, Giebelhouse și Frank caută biroul lui Ingram, unde găsesc pachete cu un produs numit Smooth Time.
Grupul Millennium primește cuvântul că un grup de oameni de afaceri dintr-un complex de birouri au condus brusc amok. Frank își dă seama că Ingram a predat probe gratuite de Smooth Time pentru a-și studia efectul. El găsește că Ingram supraveghează acțiunea prin intermediul monitorelor de securitate ale complexului de birouri. Ingram îi spune lui Frank că SUA este o națiune de zombi, puși să doarmă de propria companie de droguri. Este intenția sa de a le „trezi”. El este luat în arest.
Înapoi acasă, Frank îi spune soției sale că, dacă Jordan are vreo parte din „darul” său, el va fi acolo pentru a o ghida.